Prima pagină

22 zile

Lasă un comentariu

E deja 25 Noiembrie 2009. De obicei, nu ma uit la timp ca si la ceva ce trece repede. Am acceptat trecerea lui. E naturala si fireasca , intocmai ca si moartea.
Dar, au trecut 22 zile de cand nu am mai fost prezenta aici.
In fiecare zi, il deschideam; deschideam si blogurile prietenilor mei, citeam titlurile, mai spicuiam din posturi, dar …. nimic nu venea din mine.
M-am intrebat, atunci, daca se intamplase ceva.
Se intamplase – o agitatie continua si care parea fara sfarsit pusese stapanire pe trupul meu. Un vartej de intamplari, sentimente si ganduri m-a prins ca intr-un cocon.
Am vrut sa ies , dar era ca o impotrivire din aceea care actioneaza ca un elastic. Si mi-am spus ca e nevoie sa trec prin asta, fiindu-mi, oarecum, mai usor.

Au fost momente in care am spus „sunt la capatul puterilor!”, pentru ca simteam ca totul se naruie, in jurul meu. Cand oameni pe care ii stiam intr-un anume fel se transformasera in niste fiinte pe care nu le mai recunoasteam. Am primit „loviturile”, in plin, una dupa alta.
Totul pana azi cand s-a deschis ” o fereastra” prin care am vazut LUMINA! Acea lumina care ma face sa ma simt vie, astfel incat sa consider fiecare rautate, test, provocare, mister nejustificat, lipsa a transparentei in actiuni si cuvinte, minciuna – problema lor.
Azi, am realizat , din nou, ca am un drum al meu si ca nimic nu ma va opri sa il urmez!

Anunțuri

Ingerii mei….

7 comentarii

In viata mea au fost multe momente. De cele mai multe imi amintesc ca si cum le-as fi trait acum cateva ore. Mi-au ramas intiparite in minte, dar si in suflet ( desi aceasta nu este neaparat ordinea).

Le-am trait in felul meu sau in felul in care stiam sa le traiesc atunci.
Personajele principale au fost oamenii pe care i-am cunoscut si care au creat impreuna cu mine, acele momente.
Sunt multi , dar majoritatea lor au fost femei : Cella, Nineta, Andreea, Adi, Pet, Gabi,Costina, Lola, Ileana, Monica….
Cu toti am o comunicare extraordinara, chiar daca nu vorbim zilnic. I-am ascultat pe toti si, toti, la randul lor m-au ascultat. Am trait impreuna experiente unice pe care mintea si sufletul meu nu le vor uita.
Toti au ajutat-o pe Viviana sa devina ceea ce este azi.
Iar, azi, e randul Vivianei sa le multumeasca daruindu-le aceasta melodie …..