Prima pagină

Din nou , la inceput….

Lasă un comentariu

Mm… da. Am cam ajuns si la sfarsit. Mai sunt doar vreo 8 ore si gata, trecem intr-un Nou An!
Aici, unde sunt eu e cam frig si parca nu a fost o dimineata mai intunecata ca cea de azi.A fost chiar respingatoare. Am fost nevoita sa ies si chiar ma gandeam, nostalgica, la zilele trecute, cand soarele ne-a facut cu ochiul. Dar pentru ca sa imi arate contrariul, surpriza a venit asa singura : soarele e pe cer si zambeste cat de frumos poate pentru o astfel de zi.
M-am bucurat foarte tare si ma voi bucura , in continuare,pentru ca asa cum am spus si la Craciun binele ma inconjoara , oamenii buni imi sunt alaturi si anul care va veni, in ciuda finantelor nesigure, pana la urma va fi unul promitator sau poate chiar extraordinar si asta pentru ca ni-l dorim astfel !

Bine ai sa vii 2009 ! 🙂

Anunțuri

Cu intarziere despre un Craciun Fericit!

2 comentarii

De cand stiu aceasta melodie, ascultarea ei reprezenta inceputul perioadei ce se termina pe 25 decembrie.
In fiecare an, o „sorbeam” la propriu si ma gandeam ce frumoasa este si ce versuri triste are, dar ma regaseam in ea.
Fiecare iarna , venea asadar cu „Last Christmas” si lipsa sperantei, in sufletul meu.

Anul acesta , insa, e diferit !(A inceput sa imi placa din ce in ce mai mult acest cuvant „diferit”, pentru ca inseamna altfel, altceva si ,poate inseamna ceva mai bun!)
Prima ei auditie, a fost intr-o seara , nu tocmai friguroasa , in care am stabilit impreuna cu omul pe care il vreau langa mine , o prioritate pentru Craciunul 2009!
Pentru prima data, gandul bun, ma insoteste si va doresc din inima sa va insoteasca si pe voi!

Va imbratisez cu cel mai mare drag pe toti si va doresc sa VA BUCURATI de oamenii din viata voastra, de toate clipele frumoase pe care vi le ofera aceste zile si de tot….

BUN !

2 comentarii

A fost cam liniste, pe aici, in ultimul timp. 🙂

Stiu, dar nu am uitat acest loc unde am inceput sa construiesc. La momentul acela, incercam doar sa ma eliberez, fara sa stiu ca este doar o etapa.O etapa prin care treceam si la capatul careia stiam foarte bine ce este – detasarea definitiva.
Ceva sau mai exact Cineva, avea alte planuri cu sufletul meu.
M-am speriat la inceput si vreo cateva zile am suferit pentru ca nu vroiam sa accept ceea ce mi se intampla. Atunci, am invatat sa accept si sa constientizez. A fost greu , pentru ca am dus o lupta cu mine si cu niste reguli pe care mi le impusesem.
Sufletul mi s-a luminat , insa, si am inceput sa vad si sa simt cum nu mi se intamplase pana atunci.
Este o situatie diferita. Privita altfel. Mult mai profund si mai pozitiv.
Am inceput sa vad lumina. Am invatat sa renunt si la lacrimi.
Sigur momente dificile au mai fost si vor mai fi , dar intelepciunea – pe care am inceput sa o descopar , m-a ajutat si ma ajuta sa le depasesc.
Important este finalul, iar finalul va fi BUN !

Restul…. e tacere

Lasă un comentariu