40Au trecut ceva… O viata de om ar spune unii, iar eu nu contenesc sa ma bucur de fiecare clipa  pe care mi-o aduce coana Viata in cale.
Sigur, nu toate momentele au fost sau  sunt minunate, dar pentru ca imi creaza existenta le multumesc.
Daca sunt fericita? De cele mai multe ori si mi-e bine asa.
Cum spuneam si cu alta ocazie, am trecut de perioada perfectionismului, nu-mi mai doresc cariera in cine stie ce companie ( ceea ce nu inseamna ca a-ti dori asta e o greseala), singura mea dorinta de aproape cinci ani  e sa bucur si sper ca se intampla asta prin fiecare lucru pe care il fac.
Am doar cateva regrete, iar pe unul dintre ele sper sa il mai diminuez.
Planuri? Nu imi mai fac de mult. Doar “arunc” in lume ganduri si vise pe care mi le doresc indeplinite, dar stiu ca tot ceea ce e mai bine si mai bun pentru mine se intampla.
Despre oamenii din viata mea ce sa spun? Le multumesc pentru ca sunt. Le multumesc  si celor care au ales sa renunte in a ne mai frecventa, pentru ca m-au ajutat sa invat ceea ce aveam de inteles in timpul petrecut impreuna.
Ceva, insa, mi-a mai ramas de inteles – cand au trecut acesti ani? Ieri invatam sa fac bastonase, ma chinuiam teribil cu matematica in gimnaziu sau ma intorceam pe jos de la liceu, impreuna cu prietena mea Giana… 🙂
Sper sa dezleg aceasta enigma curand, astfel incat sa va povestesc si voua. 🙂

foto

Anunțuri