Dragilor,
Va doresc si pentru aceasta sarbatoare ca
sa va fie alaturi! Pasti Fericit tuturor!
Imbratisari cu drag de la tarm de mare!
Multumesc tare mult omului meu drag pentru fotografiile minunate pe care le-a facut si eu le-am putut folosi. 🙂
aprilie 11, 2015
Dumnezeu, iubire, om, sarbatoare, sens bine, iubire, lumina, pace, Pasti, pentru toata lumea, sarbatoare, urare Lasă un comentariu
aprilie 19, 2014
Dumnezeu, iubire, om, sarbatoare, viata bine, iubire, lumina, pace, Pasti, Pasti Fericit Lasă un comentariu
Dragilor,
Va doresc si la aceasta sarbatoare ca
BINELE
IUBIREA
PACEA
si LUMINA
sa fie ACUM si MEREU cu voi!
mai 4, 2013
apa, Dumnezeu, eu, iubire, om, sarbatoare, sens, viata binele, fericite si linistite, iubire, linistea, lumina, pacea, sarbaotro Lasă un comentariu
aprilie 14, 2012
martie 4, 2012
eu, libertate, sens, soare, viata calatorie, Iasi, lumina, rabdare, soare, zambet 3 comentarii
A venit momentul pentru o noua calatorie. O calatorie pe care o stiam neplacuta pentru ca dureaza 7 ore si este cu un tren urat, inconfortabil. Am luat biletul cu o zi inainte de la agentie si mi-am continuat ziua, fara planuri.
In ziua plecarii, m-am trezit pe la 8 fara ceva. Am baut cafeaua si m-am pregatit de plecare fara graba, trenul pleca la 12.00. Ajunsa in gara, am vrut sa imi cumpar o carte, dar singurul loc de unde a-si fi putut-o face, era inchis. Am cumparat o revista glossy mai mult din inertie si am verificat peronul unde ar fi trebuit sa fie trenul, era plin doar de calatori.
Mi-am asezat si eu bagajele pe un scaun si ma bucuram de soarele ce lumina orasul. A venit trenul si m-am instalat, dar nu pe locul ce-mi fusese atribuit, ci pe unul aflat mai in spatele vagonului, pentru ca era liber. Mi-am deschis computerul si am inceput sa lucrez.
Insa, lumina foarte puternica m-a facut sa trag perdeluta, era soarele reflectat in zapada. Frumos, unic. M-a bucurat si m-am oprit pentru a privi desfasurarea de alb si lumina. Zambeam, gandindu-ma ca primavara e aproape.
In Iasi, am ajuns seara, pe la 7. Orasul e la fel cum il stiu: strazile sunt aceleasi si oamenii linistiti. Acasa, mama, tata, Kitty.
Orasul nu l-am strabatut prea mult, doar vizite scurte la rude si la o cafenea. Insa m-a bucurat sa vad lipsa de gri din ochii oamenilor. Se intrezarea seninul si nu doar al zilelor de sfarsit de februarie.
Drumul inapoi spre Bucuresti, m-a gasit citind o carte, contempland soarele in apus si culorile pe care le imprastia pe cer. Nu am simtit deloc nevoia sa deschid computerul. Cele 7 ore au trecut asa cum nu mi-am imaginat vreodata ca se poate, fara sa simt oboseala, plictiseala sau nerabdarea care te determina sa verifici mereu ceasul doar ca sa vezi cat a mai ramas pana la ora stabilita pentru sosire.
decembrie 10, 2011
sens, Sunt, viata cer, lectie, lumina Lasă un comentariu
Cand oare am descoperit cu adevarat cerul? Imi pare o vesnicie, dar nu sunt decat trei ani. Trei ani in care l-am vazut si l-am iubit in diverse ipostaze.
Ieri, insa, privindu-l,din nou, i-am vazut seninatatea si bucuria de a se lumina in soare. Era clar si vesel, asa cum l-am simtit in mai multe randuri in apropierea unei ape. M-am pierdut in veselia lui. La fiecare drum al meu, l-am cuprins cu privirea si mi-a facut tare bine, ajungand la concluzia ca e un cer tare bun.
Fiecare zi e plina de invataminte, asta stiam. Ieri, lectia am primit-o de la cer.