Prima pagină

Urarea mea de Pasti

Lasă un comentariu

Dragilor,

Va doresc si pentru aceasta sarbatoare ca

BINELE
DSCF5216

IUBIREA
DSCF4537

PACEA
DSCF4633

si LUMINA
DSCF4797

sa va fie alaturi! Pasti  Fericit tuturor!
Imbratisari cu drag de la tarm de mare!

Multumesc tare mult omului meu drag pentru fotografiile minunate pe care le-a facut si eu le-am putut folosi. 🙂

Anunțuri

Urarea mea de Pasti

Lasă un comentariu

Dragilor,
Va doresc si la aceasta sarbatoare ca

BINELE

binele

 

IUBIREA

iubirea

 

PACEA

pacea

 

si LUMINA

lumina

 

sa fie ACUM si MEREU cu voi!

foto

Sarbatori fericite si linistite! :)

Lasă un comentariu

Dragilor, ma bucur sa va doresc ca …

BINELE

binele

 

 

IUBIREA

iubirea

 

 

PACEA

pacea

 

 

si LUMINA

lumina

 

sa fie MEREU cu voi! 🙂

Zile si sarbatori linistite si fericite!

6 comentarii

Oameni buni, azi e un alt prilej  sa va doresc ca

BINELE

 

IUBIREA

PACEA

si LUMINA

 

sa fie cu voi!!!

 

Calatorie la Iasi

3 comentarii

A venit momentul pentru o noua calatorie. O calatorie pe care o stiam neplacuta pentru ca dureaza 7 ore si este cu un tren urat, inconfortabil. Am luat biletul cu o zi inainte de la agentie si mi-am continuat ziua, fara planuri.

In ziua plecarii, m-am trezit pe la 8 fara ceva. Am baut cafeaua si m-am pregatit de plecare fara graba, trenul pleca la 12.00. Ajunsa in gara, am vrut sa imi cumpar o carte, dar singurul loc de unde a-si fi putut-o face, era inchis. Am cumparat o revista glossy mai mult din inertie si am verificat peronul unde ar fi trebuit sa fie trenul, era plin doar de calatori.

Mi-am asezat si eu bagajele pe un scaun si ma bucuram de soarele ce lumina orasul. A venit trenul si m-am instalat, dar nu pe locul ce-mi fusese atribuit, ci pe unul aflat mai in spatele vagonului, pentru ca era liber. Mi-am deschis computerul si am inceput sa lucrez.

Insa, lumina foarte puternica m-a facut sa trag perdeluta, era soarele reflectat in zapada. Frumos, unic. M-a bucurat si m-am oprit pentru a privi desfasurarea de alb si lumina. Zambeam, gandindu-ma ca primavara  e aproape.

In Iasi, am ajuns seara, pe la 7. Orasul e la fel cum il stiu: strazile sunt aceleasi si oamenii linistiti. Acasa, mama, tata, Kitty.

Orasul nu l-am strabatut prea mult, doar vizite scurte la rude si la o cafenea. Insa m-a bucurat sa vad lipsa de gri din ochii oamenilor. Se intrezarea seninul si nu doar al zilelor de sfarsit de februarie.

Drumul inapoi spre Bucuresti, m-a gasit citind o carte, contempland soarele in apus si culorile pe care le imprastia pe cer.  Nu am simtit deloc nevoia sa deschid computerul. Cele 7 ore au trecut asa cum nu mi-am imaginat vreodata ca se poate, fara sa simt oboseala, plictiseala sau nerabdarea care te determina sa verifici mereu ceasul doar ca sa vezi cat a mai ramas pana la ora stabilita pentru sosire.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Despre cer

Lasă un comentariu

Cand oare am descoperit cu adevarat cerul? Imi pare o vesnicie, dar nu sunt decat trei ani. Trei ani in care l-am vazut si l-am iubit in diverse ipostaze.

Ieri, insa, privindu-l,din nou, i-am vazut seninatatea si bucuria de a se lumina in soare. Era clar si vesel, asa cum l-am simtit in mai multe randuri in apropierea unei ape. M-am pierdut in veselia lui. La fiecare drum al meu, l-am cuprins cu privirea si mi-a facut tare bine, ajungand la concluzia ca e un cer tare bun.

Fiecare zi e   plina de invataminte, asta  stiam. Ieri, lectia am primit-o de la cer.

Această prezentare necesită JavaScript.