Prima pagină

Un An Nou

4 comentarii

Asadar, 31 decembrie 2013.
Sfarsitul unui an complex, plin si de bune si de mai putin bune.
Un an in care mi-ar fi placut sa scriu mai des, dar din lipsa de timp sau de stare nu am facut-o.
Un an in care mi-ar fi placut sa traiesc mai putine dezamagiri din partea unor oameni de la care nu ma asteptam. Stiu, stiu e bine sa nu idealizezi nimic, nimic. Asa ne-a aratat societatea in care traim – sa fim rai, radicali, sa nu iertam nimic, sa nu acceptam binele si frumosul, sa nu ne aratam sentimentele sau trairile si, in general, sa avem foarte mult tupeu, fara de care nu poti razbi.
Un an in care mi-ar fi placut sa calatoresc in doua tari diferite, ambele mediteraneene, ambele ramase ca proiect pentru anul ce vine.
Un an in care am cunoscut oameni speciali de la care am invatat multe si carora le multumesc pentru asta.
Un an in care am inteles ca e bine sa imi apreciez calitatile pe care le credeam simple nebunii si ca e bine sa imi urmez „drumul” ales in 2011.
Un an in care am ales viata simpla, dintr-un orasel de la malul marii si ma bucur pentru  ca s-a intamplat astfel.
Un an care se va termina in cateva ore….
Pe cel care va veni, mi-l doresc linistit, prosper, plin de bucurie si veselie, de bunatate, de creativitate si intelepciune, exact asa cum vi-l doresc tuturor!

La Multi Ani!

sac 2014

Reclame

Peste varfuri….

Lasă un comentariu

Peste virfuri trece luna,    
Codru-si bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul suna.

Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemingiiet
Indulcind cu dor de moarte.

De ce taci, când fermecata
Inima-mi spre tine-ntorn ?
Mai suna-vei dulce corn,
Pentru mine vreodata ?

( Mihai Eminescu )

Linistea de langa apa

2 comentarii

M-am intrebat de multe ori de unde vine iubirea nesfarsita pentru apa si tot de atatea ori nu aveam rabdare sa primesc un raspuns, doar ma lasam in voia sentimentului care ma cuprindea langa ea.

Iar pentru ca ne despart cateva sute de km, la fel se intampla si cu drumul catre ea – e o continua bucurie, mai ales ca la capatul lui voi avea o noua intalnire mereu altfel cu ea, cu marea.

Asa s-a intamplat si de curand, cand pentru cateva ore m-am bucurat de aerul ei, de clipele petrecute cu ea, de briza si valuri, de liniste.

Soarele, in ziua aceea, nu a vrut sa se arate, insa pe drumul spre casa, dupa o ploaie torentiala ca de vara, ne-a surprins cu o figura stralucitoare, ca de nou inceput.

Această prezentare necesită JavaScript.