Cand eram mica persoana responsabila cu muzica era tata. El se interesa si ne aducea pe banda magnetica toate noutatile si asteptam cu nerabdare sa deschida magnetofonul si sunetele sa vina din boxe.
Dansam mult. De fapt, de cand ma stiu dansez.
Erau si momente in care, nu mai ascultam muzica obisnuita sau comerciala, cum i se spune acum.
Atunci punea benzile lui, cu muzica de suflet. Sunt multi artistii pe care ii asculta, dar unii erau favoriti.
Ieri,m-am trezit cu o pofta nebuna sa ascult muzica aceea. Am deschis laptopul si am pus muzica lor. Am o melodie preferata, care pentru mine inseamna mult si am simtit ca trebuie sa o ascult impreuna cu tata.
Surpriza a fost mare – nu numai ca am ascultat-o impreuna, dar mi-a oferit prin intermediul internetului, o auditie exemplara.
M-a facut fericita, pentru ca m-am simtit din nou ca in copilarie , cand el misca mainile de parca ar fi fost tobosarul de la Creedence ( ei sunt preferatii tatei!) si imi spuneam ” ce bine simte ritmul!”.
I-am multumit si l-am imbratisat tare – tare, chiar daca e la o distanta considerabila si i-am multumit lui Dumnezeu ca mi-a adus in viata oameni minunati.

Reclame