Mananc cirese. Imi plac foarte mult. De fapt, sunt fructele mele preferate. As manca muuuulte. 🙂

Imi place sa le savurez. Probabil toata aceasta placere a gustului vine si din semnul astrologic caruia ii apartin. Dar nu ma plang.
Ciresele din castron seamana cu cele pe care le mancam in copilarie. Adevarul e ca de cand am constientizat pe lumea asta, una dintre marile placeri era sa vina vara si sa ma pot catara in ciresul de la poarta bunicilor , ulterior in cel din gradina de pe beci.
Era o nebunie , pentru ca intai mancam din fructele abia iesite din floare – verzi si cu gust de apa. Conta mult aceasta ” prima actiune” pentru ca anunta venirea timpului cand se parguiau .
Asteptam aproape cu infrigurare , iunie .
Si venea. Schimbam hainele „de oras” cu un tricou si pantaloni scurti. Urcatul in copac era usor si mancatul era usor 🙂 ( chiar daca scopul era sa culegem la propriu – aveam fiecare o galetusa, care de cele mai multe ori era plina pe jumatate, la coborare.)
Dupa vreo cateva ore , cu burtile pline si usor obositi, coboram. Era greu si de cele mai multe ori ma juleam, dar placerea gustului acesta , ma determina sa imi treaca orice usturime sau durere.
Eram fericita.
Asa sunt si acum pentru ca pot sa ma bucur de amintirea acelor momente. Si pentru ca mananc cirese !

Reclame