In urma cu sase luni am primit un cadou. Mi s-a spus ca este pentru prima data cand ofera un astfel de cadou.

Dimineata, cand m-am trezit , mi-am spus ca , oriunde voi merge, azi, il voi purta cu mine. Si asa am facut.

Se spune ca nu trebuie sa pui pret pe lucruri, dar cum poti face diferenta intre real si ipotetic, daca nu te ajuta un lucru, un obiect, un cadou …. in cazul de fata.

In ultimul timp, am fugit mancand pamantul de cuvinte si promisiuni si am luat in considerare doar realitatile vii , palpabile. Iar cadoul acesta este o realitate.

As fi vrut sa ii spun persoanei care mi l-a daruit ca l-am purtat cu mine, ca imi face placere sa il privesc si ca este extraordinar.

Din pacate, acestea sunt doar cuvinte de care eu fug si nu stiu daca , in spate, se mai afla sau nu sentimente.

Dar voi afla, promit!
Reclame